RSS
 

Peter Kurten – Vampirul din Dusseldorf

15 Dec

Vampirul Kurten

Timp de mai multe secole mitul vampirilor a starnit imaginatia si uneori groaza oamenilor, mai ales in zona Europei Centrale. Mortii vii, insetati de sange continua inca sa fascineze si constituie un subiect destul de exploatat, in special pentru cinematografie.

Putini oameni au auzit insa de existenta unei boli psihice  numita hematodipsie. Hematodipsia este o suferinta stranie care ii induce bolnavului o dorinta arzatoare de a consuma sange de animal sau de om. Unii dintre cei mai feroce criminali din istorie, au inceput sa ucida pentru ca ei credeau ca nu pot supravietui daca nu isi hranesc organismul cu sangele celor ucisi. Este si cazul celui despre care voi vorbi in continuare.

Peter Kurten s-a nascut in 1883, in Germania, la Koln. Copilaria sa nu a fost prea usoara, deoarece s-a nascut intr-o familie saraca, iar tatal sau era un alcoolic care, adesea isi batea sotia si copiii. Educatia lui a fost facuta mai mult pe strada.

Tendintele lui criminale s-au aratat de foarte devreme. La varsta de 5 ani manifesta cruzime fata de animale, iar la 8 ani a fugit de acasa si a trait pe strazi, intretinandu-se din furat. Pe strada a invatat cum sa comita fel si fel de nelegiuiri. Cand avea 9 ani a inceput sa practice zoofilia, ajungand sa sodomizeze oi, capre, pasari de curte etc. Tot in aceasta perioada, se pare ca Peter si-a inecat doi colegi de scoala in timp ce se aflau cu pluta pe Rin.

Atunci cand avea 14 ani a violat si a strangulat o tanara pe care a lasat-o aproape moarta.

La varsta de 16 ani a inceput o relatie cu o femeie mai in varsta decat el, care era sadomasochista. Aceasta experienta i-a starnit atractia catre actele de sadism pe care urma sa le comita.

Numarul total de victime ale lui Kurten a fost de 16, dintre care 9 asasinate si 7 incercari esuate. A fost arestat de 26 de ori si a ispasit diverse pedepse in inchisoare. Se pare ca, la un moment dat, a incercat sa-si violeze o sora mai mica.

“Vampirismul” lui a inceput atunci cand mergand prin parc, frumusetea unei lebede l-a provocat atat de puternic, incat i-a taiat gatul si i-a baut sangele. Din acel moment in minea lui a aparut o sete nebuna pentru sange. Din pacate, el nu a apelat numai la animale pentru  a-si satisface dorinta perversa, ci a trecut apoi la oameni.

Prima crima sexuala a fost comisa asupra Christinei Klein o fata de 13 ani, in 1913. Kurten a patruns in locuinta cu gandul de a fura, dar a cat peste victima care dormea intr-una dintre camere. A incercat sa o violeze, dar nu a reusit, deoarece suferea de ejaculare precoce. Insa vederea sangelui care curgea dupa ce i-a taiat gatul fetei i-a provocat un orgasm. Atunci si-a dat seama ca poate obtine satisfactie erotica atunci cand ucide pe cineva. Acest lucru este caracteristic criminalilor obsedati si sadici. Ei nu pot simti placerea atunci cand au un contact sexual normal, insa vederea atrocitatilor pe care le comit asupra celorlalti le provoaca o imensa placere.

La autopsie pe corpul Christinei s-au descoperit 2 taieturi la gat, iar pe limba avea mai multe muscaturi. Criminalul nu a fost descoperit in acel moment. Initial a fost suspectat de comiterea crimei Otto Klein, unchiul fetitei.

In 1923 Peter Kurten s-a casatorit si traia o viata aparent normala. Din pacate, perversitatea lui nu a disparut, iar in anii ’20 “vampirul” a intrat din nou in actiune. Orasul Dusseldorf a inceput sa fie ingrozit de oribilele sale crime ale caror victime au fost fete, barbati si femei. Metodele folosite erau lovituri de cutit, taieturi, lovituri de ciocan si mai ales incendieri. Obiceiul pe care il avea era de abea sangele victimelor, de aici si supranumele care i s-a dat. In timp ce savarsea aceste oribile crime, Kurten incerca sa pastreze aparenta de om care duce o viata organizata.

In anul 1939 criminalul nu a mai reusit sa-si controleze impusurile si a inceput sa atace oameni pe strada. Victime i-au cazut atunci 5 persoane, dintre care doua copile de 14 si  respectiv 5 ani.

Oamenii din Duselldorf ajunsesera sa fie ingroziti de atrocitatile petrecute pe strazile orasului, iar politia incerca din rasputeri sa-l prinda pe oribilul asasin.

Greseala care a dus la prinderea lui a fost faptul ca una dintre victime, Maria Budlick a reusit sa-i scape. Aceasta a reusit sa aiba stapanire de sine si s-a opus ucigasului, reusind astfel sa se salveze. Ea a reusit apoi sa dea politistilor detalii foarte clare despre fizionomia si aspectul celui ce a fost  supranumit “Vampirul”.

Speriat de gandul ca ar putea fi descoperit, Peter Kurter i-a marturisit sotiei sale despre crimele comise. Oripilata de ceea ce aflase de la sotul sau, femeia a mers la politie si l-a denuntat. Declarandu-le politistilor toate atrocitatile pe care sotul i le povestise.

La 24 mai 1931 criminalul s-a predat unor agenti de politie povestind de-a lungul arestului toate atrocitatile pe care le-a comis. Tot in aceasta perioada, Kurten a trimis familiilor victimelor scrisori in care isi justifica fapta spunand ca sangele era necesar pentru el asa cum alcoolul era necesar pentru altii.

Dupa un proces rapid, inceput pe 13 aprilie 1931, sentinta pe care au dat-o judecatorii a fost de 9 condamnari la moarte (dupa legile din acele vremuri).

A fost executat pe data de 2 iulie 1931, la ora 6 dimineata, prin ghilotinare, in inchisoarea Klingelputz.

 

Despre mine si despre blog

17 Mar

Hello!

In primul rand vreau sa va multumesc pentru comentarii si aprecieri!

Eu sunt incepatoare in domeniul blogurilor, dar sper totusi sa-mi iasa ceva interesant.

Am 27 de ani si sunt absolventa de Psihologie. Criminalistica este un domeniu care m-a atras mereu si mi s-a parut interesant sa creez un blog pe aceasta tema. Cred ca trebuie sa ai si un pic de curaj ca sa scrii despre asa ceva, deoarece multi considera discutiile pe aceasta tema un subiect tabu. Dar, cati dintre voi nu l-ati admirat oare pe Sherlock Holmes? Desi este doar un personaj fictiv, faimosul detectiv va ramane pentru multa vreme un mit.

O carte care mi-a placut foarte mult si m-a deschis apetitul catre criminalistica este ” In slujba vietii si a adevarului ” scrisa de domnul Paul Stefanescu. Autorul a incercat sa scrie o scurta istorie a medicinei legale si a criminalisticii, prezentand cazuri de crime celebre si diverse metode de investigatie criminalistica.

Trebuie sa precizez ca acest blog nu este recomandat persoanelor sub 18 ani, deoarece contine informatii si detalii care pot influenta negativ dezvoltarea psihica a acestora. Pe aceasta cale tin sa-i sfatuiesc pe parinti sa supravegheze mai atent activitatea pe care o au copiii lor pe internet.

Informatiile pe care le folosesc la scrierea articolelor sunt informatii publice preluate de pe internet si din mass-media.

Pe viitor promit sa scriu mai mult, dar acum timpul nu imi permite sa ma ocup prea mult de blog.

Pana atunci va urez: lectura placuta!

 

Cel mai prolific criminal in serie al Angliei

22 Feb

Am decis sa încep cu aceasta poveste, deoarece sunt de părere ca aici avem de a face cu unul dintre cei mai sangerosi criminali de pana acum. In timpul anchetei s-a stabilit ca ar fi facut 15 victime. Mai uimitoare decat asta sunt modul in care el a decis sa scape de cadavre si, nu in ultimul rand, mobilul crimei, despre care voi scrie cele ce urmeaza.

Povestea a inceput in februarie 1983. Era prima saptamana a lunii februarie, cand locatarii unei cladiri aflata la adresa Cranley Gardens 23, in Londra, au observat ca toaletele lor nu mai functionau cum trebuie. Mai exact, apa nu se tragea asa cum era normal. Pentru a remedia aceasta problema, ei au chemat un instalator. Acesta nu a putut sa-si dea seama de unde venea problema si a plecat fara a putea repara ceva. Locatarii au ales sa apeleze la o firma specializata in instalatii sanitare. Astfel, cateva zile mai tarziu s-a prezentat la aceasta adresa Michael Cattran de la firma Dyno-Rod. Cattran a ajuns la concluzia ca problema era undeva in subteran si a decis sa intre in gaura de canal din apropierea cladirii. De cum a coborat, a fost izbit de un miros cadaveric. Cautand in conducta care venea din cladire, el a fost oripilat sa gaseasca acolo resturi de tesuturi care pareau a fi umane. Gasise acolo ceva ce parea a fi o mana de om intrata in putrefactie. Ingroziti, oamenii au anuntat imediat Politia.

Detectivul Inspector Sef Peter Jay a preluat cazul. Dupa mai multe cercetari la fata locului, acesta a aflat ca la ultimul etaj al cladirii locuia Dennis Nilsen, in varsta de  38 de ani.

Dennis Nilsen in momentul cand a fost arestat

Din apartamentul sau vecinii observasera ca de ceva timp se simtea un miros foarte neplacut de carne in descompunere. Politistii l-au asteptat sa vina acasa de la serviciu si au dorit sa ii puna cateva intrebari. Ajuns acasa acesta i-a invitat fara nici o ezitare in apartamentul in care locuia cu chirie. Întrebat fiind, dacă știe ceva în legatura cu resturile de tesut uman gasite in conducta de evacuare a apei el a raspuns, initial, ca nu stie nimic. In timp asculta declaratia lui Nilsen, detectivul a observat ca mirosul gretos venea din sifonier. Cautand aici, el a descoperit 3 saci mari cu ramasite umane. Intrebat in legatura cu asta, Nilsen a recunoscut ca a ucis pe cineva si a pus cadavrul ciopartit in saci, in sifonier. El a declarat senin anchetatorilor ca restul cadavrului a carui mana au gasit-o in canalizare se afla in sifonierul lui. Le-a spus politistilor ca vrea sa mearga la sectie si spuna totul despre crimele comise de el.

Vazand dimensiunile sacilor, anchetatorii si-au dat seama ca aveau in fata mai multe cadavre, nu unul singur.

Sifonierul groazei

Intrebat, la sectie, despre continutul sacilor, Nilsen a spus ca acolo se afla 3 cadavre, dar ca el a ucis in total 15 sau 16 persoane. Despre identitatea lor, criminalul a spus ca nu-si aminteste cine sunt. Interogarea lui oficiala a inceput pe 11 februarie. De-a lungul a peste 30 de ore de interogatoriu, criminalul a dat detalii politistilor despre metodele de ucidere a victimelor si despre locurile unde se gaseau parti din cadavre. In timpul anchetei el si-a pastrat intotdeauna calmul si nu a dat dovada de compasiune. De asemenea, el i-a insotit pe anchetatori la fosta lui locuinta din Madison Avenue 195 si le-a aratat locul unde ingropa ramasite si incinera cadavrele.

Gradina din Madison Avenue 195

Aici, in gradina, din spatele casei el isi incinera cadavrele. In acest loc sinistru anchetatorii au reusit sa gaseasca ramasitele a 12 persoane.

Pe baza analizelor facute de medicina legala si pe baza declaratiilor lui Nilsen, anchetatorii au reusit identificarea a 15 barbati care au fost ucisi de acesta. Victimele lui au fost urmatoarele:

1.) Stephen Dean Holmes – in varsta de doar 14 ani. A fost ucis pe 30 decembrie 1978. Baiatul a fost abordat de Nilsen intr-un pub si atras in locuinta acestuia din Madison Avenue, pentru a continua sa bea si a intretine relatii sexuale. In dimineata de dupa, Nilsen trezindu-se din somn si din betie si-a vazut partenerul de ocazie dormind gol, langa el in pat. Atunci, spune asasinul, s-a simtit foarte excitat si a simtit un puternic impuls de al ucide pe baiat. A luat  cravata victimei si a incercat sa o stranguleze. Stephen a opus rezistenta si la final a ramas lesinat pe podea. Vazand ca nu a murit, Nilsen a mers in bucatarie de unde a luat o galeata de plastic plina cu apa si l-a tinut pe baiat cu capul in aceasta pana a decedat. In acea zi, spune el, Dennis Nilsen si-a dat seama ca “Acesta este inceputul sfarsitului. ”

2.) Kenneth Ockendon – un tanar de origine canadiana, a fost ucis pe data de 3 decembrie 1979, prin strangulare in timpul actului sexual. Aceasta a fost singura victima care fusese data disparuta.

3.) Martyn Duffey – un vagabond, originar din Birkenhead, a fost ucis in mai 1980. Acesta a fost strangulat, transat si depozitat in frigider. Dupa cum au observat medicii legisti cu ocazia cercetarii cadavrelor, Nilsen avea cunostinte de disectie, pentru ca taieturile au foast facute cu mare precizie.

4.)  Billy Sutherland – un homosexual care se prostitua, din Scotia. Nu s-a putut afla data uciderii acestuia, dar s-a constata ca fusese strangulat cu mainile.

5.) A cincea victima era un barbat de origine thailandeza sau filipineza si cel mai probabil practica prostitutia. Inca nu a fost identificat.

6.) Cea de a sasea victima a ramas necunoscuta. Nilsen isi aminteste doar ca era un tanar irlandez cunoscut intr-un bar.

7.) Pe cea de-a saptea victima, criminalul a descris-o ca fiind un tip hippy pe care l-a intalnit in apropierea casei sale.

8.) Despre a opta victima nu se cunoaste nimic. S-a aflat de existenta ei pe baza resturilor gasite de anchetatori.

9.) A noua victima a fost un tanar irlandez pe care l-a cunoscut intr-un bar din Soho.

10.) A zecea victima la fel ca anterioara, un irlandez cunoscut intr-un bar.

11.) Despre cea de-a unsprezecea victima, Nilsen spune ca era un Skinhead pe care il cunoscuse intr-un bar si care se tot lauda ca este cel mai puternic.

12.) Malcom Barlow a picat in mainile lui Nilsen in data de 18 septembrie 1981. Pe acesta Nilsen l-a gasit pe strada, intr-o stare foarte proasta si i-a chemat o ambulanta. A doua zi cand Barlow si-a revenit a mers sa-i multumeasca celui care l-a salvat. Criminalul l-a invitat in casa pentru a bea ceva impreuna, iar bietul barbat a avut aceeasi soarta ca si celelalte victime.

13.) Al treisprezecelea care a murit a fost John Howlett, in decembrie 1981. Acesta a fost ucis in noul apartament al lui Nilsen di strada Muswell Hill si a fost primul care a fost desmembrat. El a fost singurul care a putut sa-i tina piept lui Nilsen, ajungand la un moment dat sa fie el cel care il strangula pe asasin. In final, insa, a sfarsit dupa ce a fost tinut timp de 5 minute cu capul sub apa. Ramasitele sale au fost pastrate in saci de plastic de catre acuzat.

14.) Graham Allen “s-a bucurat” la fel ca si ceilalti de “ospitalitatea” lui Nilsen. Corpul sau neinsufletit a fost pastrat multe ore in casa, ca si cum ar fi fost viu, dupa care a fost deasemenea dezmembrat.

15.) Ultima victima a fost un dependent de droguri care se numea Stephen Sinclair. Resturile lui Sinclair au fost cele care au infundat canalizarea cladirii si au dus la descoperirea oribilelor crime.

Unii mai norocosi au reusit totusi sa scape din mainile criminalului. Asa fost in cazul unui student corean sau a unui tanar care imediat a chemat politia, dar dintr-un motiv sau altul el a ales sa nu depuna plangere impotriva lui Nilsen.

Procesul lui Nilsen a inceput la 24 octombrie 1983. El a fost acuzat initial de comiterea a 6 crime si de 2 tentative de omor. Auzind acuzatiile el s-a declarat nevinovat si a fost ingrozit la vederea fotografiilor cu cadavrele. Apararea a incercat sa il scape invocand faptul ca responsabilitatea lui pentru aceste acte ar fi limitata. Pentru a se stabili daca Nilsen era in deplinatatea facultatilor mintale atunci cand a savarsit oribilele crime, au fost solicitati mai multi medici care l-au supus la diferite teste. Dupa multe ore petrecute de catre psihiatrii in celula lui Nilsen ei au stabilit ca acesta are discernamant si ca a avut discernamant atunci cand a infaptuit crimele.

Medicul psihiatru James MacKeith,  chemat de avocatii apararii pentru a-l investiga, a incercat sa demonstreze ca Nilsen suferea de Tulburare de personalitate fara alta specificatie. El si-a sustinut aceasta afirmatie pe urmatoarele lucruri: avea dificultati in exprimarea sentimentelor, a fugit intotdeauna din relatiile care au mers prost, comportamentele sale dezadaptative au fost prezente inca din copilarie si psihiatrul a incercat sa mai evidentieze si legatura dintre corpurile inconstiente si excitatia sexuala pe care acestea i-o produceau inculpatului.

Un al doilea psihiatru, dr. Patrick Gallwey l-a diagnosticat pe criminal ca avand un ” Fals Sine borderlaine pe fondul unei Personalitati dizarmonice narcisiaca pseudo-normala”. Sindromul de Fals Sine semnifica faptul ca el avea izbucniri schizoide ocazionale pe care in majoritatea timpului reusea sa le tina sub control. Jargonul medical folosit de Gallwey nu a reusit, insa, sa-i convinga pe jurati.

Intimpul anchetelor Nilsen le-a spus anchetatorilor ca isi “iubea” victimele si ii era frica sa nu le piarda. Dupa ce le ucidea incerca sa le tina cat mai mult timp langa el. El le-a motivat celor care il anchetau ca se indragostea de victimele sale. A declarat ca acele corpuri fara viata i se pareau minunate si ca il excitau. In cazul uneia dintre crime el a luat cadavrul si a dormit cu el in pat pana dimineata.

Criminalul le-a mai spus anchetatorilor ca atunci cand una dintre victimele sale murea era ca si cum murea si o parte din el. Moartea victimelor era perceputa de el ca moartea cuiva foarte apropiat. S-a ajuns la concluzia ca moartea fiecareia dintre victimele lui ii aducea lui Nilsen in minte moartea bunicului la care a tinut foarte mult.

Dennis Nilsen s-a nascut pe 23 noiembrie 1945 intr-o familie din Fraserburgh, Scotia. Mariajul parintilor sai nu a mers, din cauza problemelor pe care tatal le avea cu alcoolul. Dupa ce parintii au divortat Dennis si mama lui s-au mutat la bunicul acestuia, Andrew. Cand baiatul avea 6 ani bunicul, pe care el il iubea nespus de mult, a murit. Atunci cand a fost dus sa vada trupul neinsufletit al bunicului, in mintea lui Dennis s-a declansat un profund sentiment de pierdere devastatoare. El le-a povestit psihiatrilor ca pierderea bunicului a cauzat un fel de moarte emotionala in interiorul sau.

In copilarie el nu a manifestat furie sau cruzime fata de animale, as cum se intampla adeseori in cazul copiilor care la maturitate au devenit criminali. dinc contra, el era ingrozit de lucrurile teribile de care era acuzat acum.

In adolescenta nu a avut nici o iubita, dar era atras de baieti. Pornirile homosexuale explica faptul ca victimele sale au fost, toate, de sex masculin.

In anul 1961, s-a inrolat in armata si a fost bucatar. Acolo a dobandit abilitatile de macelar, pe care le-a folosit la dezmembrarea victimelor.

La 4 noiembrie 1983 Dennis Nilsen a fost gasit vinovat de toate acuzatiile care i se aduceau si a fost condamnat la inchisoare pe viata, fara posibilitate de eliberare conditionata mai inainte de 25 de ani de detentie.

La momentul actual el este inchis la penitenciarul de maxima securitate Full Sutton din Anglia.